Armaturile la Elementele de Constructii

Armaturile la Elementele de Constructii
| armarea fundatiilor, armarea grinzilor, armarea placilor, armarea stalpilor, armaturi, otel beton

Armaturile se utilizeaza la realizarea elementelor structurale din beton armat : fundatii, grinzi, stilpi, placi, cadre.

beton armat sau precomprimat

constituie unul din principalele materiale de constructie a structurilor de rezistenta

Armatura

Barele de otel introduse in beton in scopul preluarii eforturilor de tensiune in conlucrare cu acesta

P 59/1986

Proiectare si executie

C28/83

Sudarea barelor de otel

STAS 10107/0-90

Calculul si alcatuirea elementelor din beton armat

C56/1985

Proiecta de executie, caiete de sarcini

NE 012-1999

Cod preactic pentru realizarea elementelor din beton si beton armat

legea 10/1995

legea privind calitatea in constructii

SR ISO 7438-1993

materiale metalice. Incercare la indoire

STAS 777/80

incercare la indoire

STAS 438/2-91

sarma rotunda trefilata

STAS 438/3-89

plase sudate

Pentru executia lucrarilor de armare a elementelor structurale, sunt necesare a fi indeplinite urmatoarele conditii prealabile:

• asigurarea documentelor de executie;

• verificarea calitatii privind trasarea terenului de fundarte;

• verificarea conditiilor climaterice de temperatura si umiditate;

• instruirea personalului in executarea lucrarilor;

• dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarilor;

• racorduri de energie, apa si alte utilitati;

• trasarea lucrarilor ;

•existenta inregistrarilor de calitate pentru montaj armatura si piesele inglobate, conform planurilor de executie.

Executia lucrarilor de armare cu bare independente se va face conform normativelor in vigoare avind la baza DDE elaborate de o institutie de proiectare specializata in lucrari de constructii civile, industriale si agricole.

La temperaturi sub – 10 grade C se interzice fasonarea armaturilor.

Manipularea şi transportul oţelului beton
Atât la încărcare cât şi la descărcare se va urmări manipularea şi aşezarea barelor în mijlocul de transport cu atenţie, pentru a se evita deteriorarea prin izbire sau deformare a barelor.
Încărcarea în mijlocul de transport se va face pe legături de bare de acelaşi tip, unele peste altele şi se va urmări evitarea desprinderii de fiecare legătură a plăcuţei de identificare a barelor (care conţine toate informaţiile despre barele respective).
Transportul se va face cu mijloace corespunzătoare, care sa permită aşezarea barelor astfel încât să se evite deformarea sau deteriorarea lor.
Descărcarea barelor se va face în depozit, pe platforma stabilită şi pregătită pentru stocarea datelor. Manipularea la descărcare se va face cu grijă, iar aşezarea barelor în depozit se va face ţinând cont de condiţiile prezentate anterior.

Depozitarea oţelului beton
Se recomandă ca descărcarea barelor din OB să se facă direct în depozit.
Platforma de depozitare va fi betonată şi dotată cu sisteme de drenare a apelor pluviale. Platforma special amenajată şi pregătită anterior, va fi măturată, spălată cu jet de apă, îngrădită şi va fi prevăzută cu capre suport pentru aşezarea legăturilor de bare.
Caprele suport se folosesc în scopul evitării condiţiilor care pot favoriza corodarea sau murdărirea barelor. Ele se confecţionează urmărindu-se să aibă o înălţime de aproximativ 60 cm faţă de sol.
Se recomandă ca barele oţel beton să fie depozitate în locuri acoperite de aţiunea intemperiilor. Depozitarea se va face pe legături de bare de acelaşi fel (sortiment, diametru), pe capre metalice.
Se vor departaja în depozit locuri de depozitare pentru barele conforme si pentru cele neconforme, care se vor marca distinct plăci metalice mari, vizibile în faţa fiecărui loc de depozitare. Placa va conţine informaţia: Oţel beton conform sau Oţel beton neconform.

Identificarea oţelului beton
Barele de acelaşi tip se vor lega în legături identificate cu plăcuţe metalice vizibile, care vor conţine informaţii privind tipul, data fabricaţiei, numărul certificatului de calitate eliberat de furnizor, grosimea barelor, lungimea lor, numărul existent de bare în legătură, etc.
Legăturile de bare de sortimente de acelaşi tip ce se vor aşeza unele peste altele, sau cât mai apropiat posibil, vor prezenta fiecare plăcuţă de identificare, pe care cu o culoare vie de verde sau albastru se va scrie litera “C”, care semnifică faptul că au fost analizate şi au fost găsite “Corespunzătoare”, de comisia de recepţie calitativă.
Barele necorespunzătoare depistate vizual sau pe bază de rezultate la încercări mecanice se vor depozita într-un loc bine stabilit şi vor fi aşezate în legături de acelaşi sortiment, lungime, grosime, prezentând o plăcuţă de identificare pe care se va scrie litera “N” cu roşu sau portocaliu, care semnifică faptul că au fost analizate şi au fost găsite necorespunzător din punct de vedere al calităţii.
Barele necorespunzătoare în anumite situaţii, dar utilizabile în alte situaţii unde se impun condiţii de calitate mai puţin severe, vor avea plăcuţe de identificare cu litera “C” scris cu culoare galbenă, care atenţionează personalul privind utilizarea lor.
La ridicarea oţelului beton dintr-o legătură, se va avea grijă ca plăcuţa de identificare să rămână (pentru barele neridicate) într-o poziţie vizibilă nedeteriorată.

Recepţia oţelului beton
Recepţia calitativă se face pentru fiecare lot în parte, pentru care se încheie Proces Verbal de Recepţie. Un lot de oţel beton se consideră cantitatea venită cu un transport sau mai multe de acelaşi tip, diametru şi marcă, fiind însoţită de acelaşi certificat de calitate emis de furnizor.
Se verifică existenţa certificatului de calitate şi datele înscrise în acesta (dacă caracteristicile din certificatul de calitate corespund tipului – mărcii de oţel livrat, dacă producătorul garantează marfa).
Dacă datele înscrise corespund cu cele trecute în certificatul de calitate emis de furnizor, se ataşează legăturilor de bare plăcuţa de identificare cu “C” verde.
Dacă datele înscrise nu corespund realităţii, se ataşează legăturilor de bare plăcuţa de identificare cu “N”, informând imediat furnizorul de neregulile semnalate.
Se examinează vizual oţelul, conform prevederilor STAS 438/1-80, urmărindu-se dispunerea nervurilor, eventualele defecte de laminare, liniaritatea barelor.
Se va face examinarea pentru 2% din numărul total de colaci sau legături de bare şi pentru minim 2 colaci sau 2 legături de bare din lotul adus.
Se vor verifica dimensiunile secţiunii, câte 2 măsurători ale diametrului inimii şi cate 1 măsurătoare a profilului pentru fiecare din cei 2 colaci sau 2 legături de bare alese pentru examinare.
Măsurătorile vor fi înscrise în Procesul Verbal de Recepţie şi se va analiza încadrarea acestora în abaterile admise. În cazul în care nu se încadrează în acestea, se refuză lotul, sau se depozitează în locul stabilit pentru barele neconforme (care au plăcuţă de identificare “N”).
Încercarea de îndoire la rece se va face pe câte 2 epruvete din fiecare colac sau legătură de bare din cele 2 alese.
Dacă se produc ruperi sau exfolieri ale materialului, se refuză lotul.
În cazul când există dubii asupra calităţii oţelului beton aprovizionat, se va anunţa imediat responsabilul CQ şi se va trece la verificarea caracteristicilor prin încercarea la tracţiune şi după caz, la sudabilitate (de către un laborator autorizat).
Procesul Verbal de Recepţie se completează de către comisia de recepţie pentru fiecare lot sosit în depozit după examinarea lui. Comisia de recepţie va fi formată din gestionar, şeful secţiei de producţie internă şi responsabilul CQ.

Sistemul de evidenţă
Sistemul de evidenta a gestionarului consta din existenţa dosarelor care conţin aviz de expediţie, bonurile de consum, certificate de calitate emise de furnizori, proces verbal de recepţie în depozit, cât şi a registrelor de evidenţă – pentru oţelul avut în gestiune. Registrele de evidenţă vor prezenta informaţii despre:

a.tipul de OB

b.cantitatea care intra in depozit (kg)

c.diametrul

d.numărul aviz de expediţie / data când a fost emis

numărul certificatului de calitate emis subcontractant/data când a fost emis

numele subcontractantului

numărul PV de recepţie calitativă/data când a fost întocmit corespunzător (“C”) sau necorespunzator (“N”), conform concluziilor comisiei de recepţie, care se găsesc în PV de recepţie cantitatea de material furnizat la secţia de producţie (kg)/data când a fost furnizat numărul bonului de consum/data numele persoanei care ridică materialul din depozit/data/semnătura numele/semnătura celui care completează registrul de evidenţă (gestionar).

Sistemul de evidenţă constă în existenţa dosarelor care conţin: note de comandă pentru fasonare (emise tehnic pe baza proiectelor de execuţie), liste de identificare a oţelului utilizat (pe lucrări), copii după certificatele de calitate ale oţelului emise de furnizor, copii după CERTIFICAT DE CALITATE pentru fasonare (care însoţesc barele fasonate la livrarea lor din atelierul de fasonare, întocmite de şeful atelierului de fasonare pentru barele conţinute în fiecare notă de comandă.

Sistemul de evidenţă constă şi din existenţa unui registru de evidenţă a barelor fasonate care va cuprinde:

a.tipul de OB

b.cantitatea care se fasonează (conf. notei de comanda)

c.diametrul barelor

d.numărul certificatului de calitate emis de subcontractant

e.numele subcontractantului

f.numărul bonului de consum/data (cu care a fost scos fierul din depozit)

g.numărul certificatului de calitate pentru fasonare emis de şeful secţiei de producţie internă / data ora, data primirii (livrare) fierului fasonat la punctul de lucru

h.lucrarea (punctul de lucru) pentru care a fost fasonat fierul (conf. comanda)

i.numărul notei de comanda/data, conform căreia s-a efectuat fasonarea

k.numele/data/semnătura persoanei care primeşte fierul fasonat corespunzător din punct de vedere calitativ şi cantitativ (la punctul de lucru)

I.numărul bonului de consum/data pe baza căruia se ridica fierul din atelierul de fasonare numele/semnătura celui care completează la zi registrul de evidenţă (şeful secţiei de producţie internă).

Mijloace necesare

Otelul beton se poate livra sub forma de colaci sau bare, insotite de certificate de calitate de la producator.

Transportul si manipularea otelului beton se va efectua cu utilaje si dispozitive corespunzatoare pentru a se evita degradarea.
Barele de otel folosite ca armaturi de rezistenta sau constructive la betonul armat monolit sau prefabricat sunt : OB 37 ; PC 52 ; PC 60 si PC 90 şi sunt conform tabel anexat:

tip de otel

simbol

domeniu de utilizare

otel beton rotund neted STAS 438/1-80

OB 37

armaturi de rezistenta sau constructive

otel beton cu profil periodic

PC 52

armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de clasa minim BC 15

otel beton cu profil periodic STAS 438/1-80

PC 60

25 (G25)

armaturi de rezistenta la clasa cel putin BC 20

Livrarea otelului se face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de calitate.

Materialele auxiliare utilizate la lucrarile de armaturi pentru betoane.

a)Distantierii asigura pozitia armaturii la cotele din proiect precum si

realizarea stratului de acoperire cu beton. Dupa materialul din care sunt confectionati distantierii sunt:

•metalici

•din masa plastica

•din mortar de ciment

Dupa modul de fixare si forma lor distantierii sunt:

•simpli

•circulari

•calareti(capre)

•sirma de legat (sirme arse) D curent folosit 1 + 1,5mm

•electrozi de sudura

Tipurile recomandate in functie de calitatea otelului sudat sunt:

•E 38 T pentru OB 37

•supertit si superbaz pentru PC 52

•superbaz pentru PC 60

Utilajele principale utilizate la realizarea armaturilor pentru betoane:

•Troliu 5 tf.

•Stanta manuala

•Masina de indreptat si masurat;masina indreptat masurat si taiat (tipPrecizia).

•Stanta mecanica

•Masina de fasonat

Depozitare

macara

D

D>12mm

Masa cu role

debitare-fasonare

debitare

Asamblare

masa de sudat prin puncte

in atelier

cleste de sudat

masina de sudat cap la cap

Autocamion

montare armaturi

automacara

Mijloace de munca necesare realizarii armaturilor:

•aparat de sudura

•metru gradat

•chei pentru fasonat

•cleste de taiat buloane

•cleste de legat

Consumul de manopera si nivel de calificare a fortei de munca.

Consumurile specifice de forta de munca cuprind fortele de munca (in ore) necesare:

a)confectionarii de armaturi

b)montarii armaturilor

Confectionarea armaturilor se executa in ateliere de santier si cuprind urmatoarele operatiuni:

•descolacirea si indreptarea otelului beton

•taierea la dimensiuni a barelor

•fasonarea barelor

•executarea sudurilor

•manipularea materialului metalic in intregul proces de productie

Montarea armaturilor cuprinde:

•asamblarea in atelier sau direct in cofraj a barelor fasonate

•transportul si manipularea la locul de montaj

• montarea carcaselor in cofraj

• centrarea si fixarea in cofraj

Consumurile de forta de munca sunt la montarea de 2-3 ori mai mari

decit la confectionare.

Nivelul de calificare a fortei de munca este in functie de operatia executata: confectionarea sau montare precum si de modul cum se executa

operatia manual sau mecanizat.

Extinderea prelucrarii otelului beton in ateliere centralizate care asigura lucrul intr- un ritm constant si ridicat,respectarea conditiilor tehnice de executie precum si ridicarea continua a calificarii fortei de munca in

acelasi timp o mare parte din conditiile necesare montarii corecte a

armaturilor.

Sculele si dispozitivele verificatoare

Verificarea diametrelor se face cu:

•calibre

•micrometre

•sublere

•patentul si metrul gradat

Verifcarea lungimilor barelor se face cu:

•ruleta

•metrul pliant

Pregatirea lucrarilor
Personalul de executie trebuie instruit pentru folosirea dispozitivelor de lucru, a materialelor auxiliare si a conditiilor specifice lucrarii respective.

La executia fasonarii armaturilor se va verifica :

a) certificatul de calitate ;

b) calitatea armaturilor, ca sa nu prezinte rugina sau grasime. Ele se vor curati cu peria de sarma la capetele barelor ce se sudeaza si longitudinal pe lungimea cordonului de sudare ;

c) se vor verifica si intretine masinile, dispozitivele si instalatiile de fasonat, in conformitate cu cerintele impuse de lungimea si diametrul barelor ;

d) se va verifica existenta tuturor detaliilor de executie si a extraselor de armare ;

e) se va verifica existenta pozitiei si a lungimii de ancoraj a mustatilor lasate anterior etapei de constructie, precum si starea fizica si a gradului de curatire a acestora.

Taierea barelor se face cu ghilotina sau flexul. Taierea si indoirea barelor va fi facuta pe platforma de fasonare, folosind masini si dispozitive speciale in fuinctie de lungimile si diametrele barelor.
Indoirea barelor tip PC se face la masina de fasonat, folosind bolturi de diametre corespunzatoare barelor de armatura, conform tabelului de mai jos :

Φ

Bara

10

14

16

20

22

25

28

32

36

Φ

Bolt

60 (65)

84 (65)

108

120

150

168

256

288

320

Indoirea barelor se executa cu o miscare lenta si fara socuri. Se interzice indoirea barelor pe cale electrica sau cu flacarea oxiacetilenica.
In cazul cand la indoire barele au tendinta da fisurare sau rupere, va fi anuntat furnizorul de materiale, iar barele nu vor fi puse in lucrare.
Toate barele fasonate vor fi depozitate (si identificate prin etichete) pe platforma de fasonare, dupa numarul marcii si a comenzii de fasonare.
La punerea in opera a armaturilor se vor verifica urmatoarele:

a)Calitatea barelor de otel ca sa nu prezinte rugina, murdarie, grasime. In cazul ca prezinta aceste deficiente, ele se vor curati . Se va proceda la curatirea lor inainte de a fi montate in lucrare, prein iundepartarea ruginei neaderente, beton uscat, noroi, grasimi, ulei, prin periere cu peria de sarma, spalare cu solventi in afara zonei de lucru ;

b)Se vor verifica si receptiona cofrajele in care se monteaza armaturile ;

c)Se va trasa pozitia barelor de armatura, precum si a cotelor de nivel la cofraj ;

d)Se vor curata mustatile de legatura lasate dinetapele anterioare de realizare a constructiei ;

e)Se vor asigura pozitii corecte ale barelor din otel beton in timpul turnarii betonului, respectandu-se astfel grosimile straturilor de beton prevazute in proiect. In acest scop se vor prevedea distantieri in numar corespunzator, tinandu-se seama de pozitia si diametrul barelor si de distanta dintre ele.

f)Se vor prevedea numai distantieri din plastic. Prin exceprie, pentru plasele sudate de la partea superioara a elementelor turnate pe orizontala, se admit si distantieri din otel beton.

Distanta dintre bare si lungimea de petrecere se va realiza conform proiectului si ea se calculeaza functie de diametrul barelor.
Inadirea barelor se poate realiza prin :

-suprapunere;

-imbinari sudate, acolo unde este specificat in proiectul tehnic.

Zonele de inadire ale barelor se vor decala orizintal si pe inaltime.
La betoanele aparente, unde se prevad distantieri din otel-beton, se va asigura protectia anticoroziva in punctele de reazem a acestora pe cofraj.
Se va acorda atentie compozitiei si tehnologiilor de preparare si de punere in opera a betoanelor, in vederea asigurarii unei conlucrari corespunzatoare a betonului cu barele plaselor.
In dreptul golurilor din placi, barele plaselor se vor intrerupe, iar marginile golurilor la partea superioara si inferioara a placii vor fi bordate suplimentar cu bare din otel beton tip PC 52 sau PC 60. Aceste bare vor fi fixate prin sudura sau prin legare de armarea propriuzisa a placii.

Proiectul tehnic de executie va cuprinde urmatoarele :

a)Toate cotele privind pozitiile de montaj ale barelor de armatura, specificandu-se directiile si randurile de armare pe care urmeaza sa fie situate barele longitudinale si transversale, latimile de suprapunere intre bare, pozitia eventualelor bare izolate si carcase de armatura fata de plasele prevazute ;

b)In cazul placilor, proiectul va contine si detaliile privind pozitia barelor la partea superioara fata de reazeme, distantele minime la care barele de la partea inferioara sa depaseasca marginile inferioare ale reazemelor ;

c)Se vor specifica si abaterilelimita admise la montajul barelor.

Se va trata diferit armarea placilor rezemate pe pereti, cu grinzi sau centuri, a peretilor verticali portanti si neportanti, a grinzilor armate cu etrieri confectionati din plase sudate.
La executarea lucrarilor de fasonare si montare a otelului beton se vor respecta urmatoarele reglementari legale:

-Normele republicane de protectia muncii ;

-Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj ;

-Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor.

Proiectul de executie trebuie sa contina planuri de armare pentru toate elementele de beton armat. Aceste planuri sunt alcatuite din vederi laterale, sectiuni transversale,vederi de sus si detalii care trebuie sa curinda:

•dimensiunile elementelor de beton

•configuratia armaturilor
•tipuri de otel beton

•diametrul barelor

•numarul de bare si distanta intre ele

•forma fiecarui bare in parte,la scara cu marca si cotele complete

•detalii caracteristice

•grosimea betonului de acoperire

Inainte de a se incepe organizarea propriu-zisa a lucrului aferent unei

anumite comenzi este necesar sa se faca liste complete cu indicativul tuturor elementelor de constructii si sa completeze fisele de debitare si fasonare a barelor de otel beton pentru fiecare element de constructie.

Lucrarile pregatitoare in atelierele de armatura:

•organizarea liniilor tehnologice distincte pentru confectionarea armaturilor usoare ( bare cu diametrul pina la 14 mm) si a armaturilor grele (bare cu diametrul mai mare de 14 mm).

•mecanizarea operatiilor si proceselor de lucru ca: indreptarea, taierea, fasonarea barelor, asamblarea carcaselor.

•asigurarea continuitatii si succesiunea transportului otelului beton pentru diferite operatii necesare desfasurarii normale a fluxului tehnologic.

•evitarea incrucisarilor si intoarcerilor pe tot timpul procesului tehnologic, printr-o amplasare corespunzatoare a bancurilor de lucru, utilajelor si dispozitivelor.

•otelul beton aprovizionat se sorteaza pe diametre,lungimi si marci, asezindu-se pe stelaje sau stative.

Lucrarile de organizare de santier specifice punerii in opera a otelului beton sunt in principal urmatoarele:

•dimensionarea si amplasarea baracilor pentru echipe (scule, echipamente).

•verificarea amplasarii mijloacelor de ridicare pe verticala.

•prevederea cailor de acces si mijloacelor de transport.

•amenajarea la obiect a platformei pentru depozitarea barelor.

•depozitarea armaturii se face pe grupe de bare,pe tipuri de otel, elemente si marci.

•confectionarea dispozitivelor de ridicat si montat carcase, precum si celelalte sortimente de bare fasonate.

Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator astfel incit sa se asigure:

•evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului

•evitarea murdaririi acestora cu pamint sau alte materiale

•asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.

Inainte de asamblare si montarea armaturilor trebuie asigurata receptia calitativa a lucrarilor executate anterior si care sunt in strinsa lega tura cu acestea respectiv:

•fasonarea corecta a barelor de otel beton

•montarea cofrajului

•betonarea elementelor de constructie ce trebuie executate anterior,cu realizarea corecta a modului de intrerupere a betonului

•pozitia corecta a mustatilor lasate din elementul deja turnat

Lucrarile de mai sus trebuie sa fie executate in stricta concordanta cu proiectul de executie si cu prescriptiile tehnice de receptie.In afara acestor

verificari mai sunt necesare unele operatiuni de pregatire si remediere cum ar fi:

•curatirea cofrajului de aschii,moloz,zapada

•curatirea betonului deja turnat in partea de contact cu betonul care urmeaza a fi turnat

•curatirea barelor de otel beton de rugina,pamint,zapada sau gheata

•indreptarea sau daca nu este posibil indepartarea eventualelor bare

strimbate din cauza transportului sau a manipularii

•verificarea pozitionarii distantierilor (purecilor) in conformitate cu

grosimea stratului de acoperire cu beton(prevazut in proiect)a armaturii

Realizarea lucrarilor
Lucrarile de armaturi, prin operatiile pe care le includ (depozitare, prelucrare,transport,montare) prezinta o serie de caracteristici, de realizarea carora este condotionata obtinerea unui element de constructie corespunzator calitativ,pe masini agregate care printr-un sistem de role asezate sicanat corecteaza deformatiile barei.

Trasarea si debitarea se va face astfel incit sa se evite pe cit posibil rezultatul cupoanelor.

Cantitatea cupoanelor se limiteaza maxim 2%.

Fasonarea armaturilor

•Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor,e xecutantul va analiza prevederile proiectului, tinind seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor precum si de aspectele tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre proiectant a dispozitiilor de armare prevazute in proiect:

•Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte,in acest scop se vor indeparta:

•eventualele impuritati de pe suprafata barelor

•rugina, prin frecare cu perii de sirma, dar numai in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.La intinderea otelului cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m.

•Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate pentru a se evita confundarea lor,pastrarea formei si curateniei lor pina in momentul montarii.

•Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri,conform prevederilor proiectului. In cazul armaturilor netede avind diametrul “d”ciocul se indoaie

la 180 grade cu raza interioara de minim 1,25 d si portiunea dreapta de

capat de minim 3 d. In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se indoaie la 90 grade cu raza interioara de minim 2 d si portiunea dreapta de capat de minim 7 d.

•Indoirea barelor inclinate,a celor de trecere din stilpi in grinzi sau a celor trecute peste coltul unui cadru se va face dupa un arc de cerc cu raza de cel putin 10 d.Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin 20 d in zonele intinse si de cel putin 10 d in zonele comprimate.

•In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept,raza cercului de indoire va fi de minimum 2 d.

•Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri.La masinile de indoire cu doua viteze nu se admite curbare a barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a masinii.

•Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub – 10 grade C.

Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

Montarea armaturilor

•Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa:

•receptionarea calitativa a cofrajelor

•acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betoane in cazul elementelor sau partilor de structura al caror volum depaseste 100 mc si este necesar sa fie prevazute rosturi de betoane.

•La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului prin:

•crearea la intervale de max.3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul;

•crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului (min.2,5 x D vibrator) la interval de max.5 ori grosimea elementului.In acest scop dupa caz:

•se va monta sau incheia partial armatura superioara urmind a se completa inainte de ultima etapa de betonare;

•se va solicita reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in proiect.

Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect luindu-se masuri care sa asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri,agrafe,capre,etc.)

Se vor preda:

•cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stilp

•cel putin doi distantieri la fiecare mp de placa sau perete

•cel putin un distantier intre rindurile de armaturi la fiecare doi metri liniari de grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe rinduri.

Distantierii pot fi din mortar de ciment,in forma de prisme prevazute cu cite o sirma pentru a fi legate de armaturi sau confectionati din masa plastica. Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel beton cu exceptia armaturilor pe mai multe rinduri.

Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosi capre de otel beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispusa intre ele la max. 1 m (1 buc./mp) in cimp respectiv de max.50 cm (4 buc./mp) in zonele de consola.

In cazul placilor cu grosime mai mare de 40 cm si al armaturilor cu diametrul mai mare de 14 mm se admite depasirea distantelor mentionate dar astfel incit sa se asigure pastrarea pozitiei armaturii.

In astfel de situatii caprele pot fi inlocuite cu bare sudate de armatura inferioara si respectiv superioara.

•Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi cu sirma de armatura elementului,sau vor fi fixate de cofrag astfel incit sa se asigure mentinerea lor in timpul turnarii betonului.

•Se recomanda ca atunci cind se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferinta sudate prin puncte.

Legarea armaturilor

•La incrucisari barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de sirma neagra (STAS 889-89) sau prin sudura electrica prin puncte. Cind legarea se face cu sirma,se vor utiliza doua fire de sirma de1 + 1,5 mm diametru.

•Retelele de armaturi din placi si din pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua rinduri de incrucisari marginale pe intreg conturul.Restul incrucisarilor din mijlocul retelelor vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri (in sah). Retetele de placi curbe subtiri se vor lega in toate punctele de incrucisare.

•La grinzi si stilpi,vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor.Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in sah (cel putin din doi in doi).Barele inclinate pot fi legate in mod obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza.Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care se incruciseaza.Acestea vor fi legate de regula,de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza.

Tolerante de executie

In tabelul anexat sunt indicate abaterile limita admise de fasonarea si montarea armaturilor. Daca prin proiect se prevad abateri mai mici, se vor respecta acestea.

Reguli constructive

a)Prevederile constructive care trebuie sa fie respectate la armarea elementelor din beton armat sunt indicate in urmatorul tabel cu distante minime admise intre armaturi.

Stâlpi sau elemente înclinate, executate cu cofraje pe toate laturile

Bare longitudinale

50 mm

Etrieri

70 mm

Grinzi sau elemente înclinate executate cu cofraj numai pe trei laturi

Între barele primelor douã rânduri de armãturã de la partea inferioarã

25 mm

Între barele de la partea inferioara dispuse pe rindul 3 si urmatoarele

50 mm

Între armaturile de la fata superioara

30 mm

Etrieri

100 mm

Armãturi de rezistenţã în plãci

70 mm

Abateri

în mm.

Lungmi partiale sau totale fata de proiect

Lungimi petrecere imbinare prin sudura

poz. imbinare

obs.

Dist. intre axele barelor

Grosime strat acoperire

1 M. 1-10M. >10M.

fundatii pereti stalpi grinzi placi intre etrieri si pasul fretelor

+10

+-5

+-3

+-5

+-5

+10

+-5

+-3

+-2

-

+-5 +-20 +-10

+-30

50

cf. C28/8

Innadirea armaturilor

Se face in conformitate cu prevederile proiectului.

Procedeele de innadire pot fi prin:

•suprapunere

•sudura

•mansoane presate la rece

•mansoane sudate metalotehnic

Innadirea prin sudare se poate face printr-unul din urmatoarele procedee:

•sudarea electrica prin puncte

•sudare electrica cap la cap prin topire intermediara

•sudare manuala cu arcul electric,prin suprapunere si cu eclise

•sudare manuala cap la cap cu arcul electric

a) sudarea in cochilie

b) sudarea in semimanson de cupru

•sudarea in mediu de bioxid de carbon

La executarea si controlul calitatii innadirilor se vor respecta reglementarile tehnice specifice.

Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect,se poate proceda la inlocuirea acestora,respectindu-se urmatoarele:

•adaptarea altor diametre de acelasi tip de otel cu cel inlocuit,se va face astfel incit aria armaturii sa rezulte egala sau cel mult 5% mai mare decit cea din proiect.

•in cazul armaturilor de rezistenta din grinzi,diametrul nou adoptat trebuie sa fie mai mic sau cel mult cu 25% mai mare decit cel prevazut in proiect dar fara a schimba tipul otelului.

•distantele minime si respectiv maxime rezultate intre bare precum si diametrele minime adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile de la punctul 6.4.6.a.

•inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel,decit cel prevazut in proiect,se va efectua numai cu avizul proiectantului sau pe baza datelor precizate in proiect.Inlocuirea se va inscrie pe planurile de executie care se depun la cartea constructiei si va fi vizata de inginerul care are lucrarea in subordine.

La terminarea montarii armaturii in fiecare element de constructie in care urmeaza a se turna beton,trebuie efectuata o verificare foarte minutioasa privind calitatea acestor lucrari deoarece ele constituie Lucrari Ascunse,care nu mai pot fi controlate ulterior.Verificarile trebuie efectuate de catre beneficiar (diriginte de santier) si executant (seful de brigada) si trebuie sa se refere la toate aspectele lucrarii si anume:

•numarul, diametrul si pozitia barelor in diferite sectiuni transversale, caracteristicile elementului de structura

•distanta dintre etrieri,diametrul acestora si modul lor de fixare

•lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elementele care se toarna ulterior (mustati)

•lungimi de petrecere la innadiri

•calitatea sudurilor

•numarul si calitatea legaturilor dintre bare

•dispozitivele de mentinerea pozitiei armaturilor in cursul betonarii (capre, distantieri)

•modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii

•pozitia,modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: